Oggi, al Centro per l’Impiego, mi chiedevo perché l’atteggiamento delle persone sia quello di assistenza sociale, che erroneamente identificavo nel rapporto “madre” <ti aiuto io, faccio tutto quello di cui hai bisogno> – “figlio” <ho bisogno, non percepisco più l’indennità di disoccupazione e non so più come sfamare i miei 10 figli>. No, i figli non sono 10, ma il numero cresce con ogni operatore da cui l’utente va elemosinando.

Poi vedo questo filmato e ho l’illuminazione.   https://www.ted.com/talks/ernesto_sirolli_want_to_help_someone_shut_up_and_listen?language=it#t-834299

Come dice Sirolli, il rapporto che osservavo è tra padre/padrone e figlio/servo. Da una parte c’è un impiegato, o un locale, che pensa “Poverino, ha bisogno, lo faccio io per lui, le do cose cui non ha diritto perché mi sta simpatico/perché è un poverino e non ci arriva da solo”. Dall’altra chi pensa che, siccome le hanno detto che è un essere inferiore, debba fare pietà per ottenere qualsiasi cosa. E considera di avere davanti un ingenuo o chi ha un certo potere di andare oltre la legge per impartire favori.

BASTA. La colpa non è dei furbi, ma di chi ha insegnato loro che facendo la lacrimuccia si posso ricevere due croste di pane. Di chi non pensa mai al merito. Di chi si sente superiore aiutando un “inferiore”. Un insulto per chi ha un diritto e se lo vede portare via da chi sa commuovere, per quanti hanno investito tempo e risorse per migliorarsi, per quanti faticosamente si sono costruiti una nuova vita in una terra straniera. BASTA. Fate una setta, incontratevi tra voi.
Nel mondo vero io ti ascolto e guadagno la tua fiducia, tu porti la tua passione del voler trovare una risposta al tuo problema, per esempio un nuovo lavoro, e insieme cerchiamo idee e soluzioni.
Se ti senti superiore a tutti, un Dio in terra, e vuoi aiutare l’inaiutabile, oppure sei furbo e speri che qualcuno ti dia solo perché tendi la mano, guarda meglio: sulla porta d’ingresso non c’è scritto Caritas. Non parlo solo del Centro per l’Impiego, è così anche in tutti gli altri luoghi della vita quotidiana.
Adesso state zitti e ascoltate, se volete aiutare qualcuno. Qualcuno che vuol essere aiutato, non un furbo.

Astăzi, la Centro per l’Impiego, mă întrebam de ce lumea se comportă ca și cum toate relațiile interumane ar fi de asistență socială. Mi se părea că ar fi o relație de tipul ”mamă„ – te ajut eu, fac tot ce ai nevoie – ”fiu„ – ajutor, nu mai primesc alocația de șomaj și nu reușesc să dau de mâncare celor 10 fii ai mei . Nu, fiii nu sunt 10, dar numărul lor crește cu fiecare operator la care merge la cerșit.

 Apoi văd video-ul astă și înțeleg mai bine. https://www.ted.com/talks/ernesto_sirolli_want_to_help_someone_shut_up_and_listen?language=it#t-834299

Cum spune Sirolli, relația este cea dintre tată/stăpân și fiu/servitor. Pe de o parte un angajat sau un localnic care gândește ”Bietul de el, are nevoie, fac eu în locul lui, pentru că mi-e simpatic/ pentru că nu e în stare să facă nimic”. Pe de altă parte sunt cei cărora li s-a sugerat sau spus că sunt ființe inferioare, și se gândesc că trebuie să strârnească milă ca să obțină ceva. Ei consideră că au de a face sau cu un ingenuu sau cu cineva care poate călca în picioare legea ca să împartă favoruri.

DESTUL! Vina nu e a șmecherilor, ci a celor care i-au învățat să verse lacrimi false pentru o coajă de pâine. A celor care nu își aduc aminte că există meritul. A celor care se simt ”superiori” care ajută pe ”inferiori”. O insultă pentru toți cei care au un drept pe care un șmecher îl fură, pentru cei care au investit timp și resurse pentru creșterea personală, pentru cei care și-au construit cu migală și sudoare o viață nouă într-o țară străină. DESTUL! Faceți-vă o sectă, întălniți-vă între voi!

În lumea reală eu te ascult, îți câștig încrederea, tu pui pasiune în căutarea unei soluții, de exemplu în găsirea unui nou loc de muncă, și împreună căutăm idei și rezolvări.

Dacă te simți superior tuturor, un Dumnezeu coborât pe pământ, și vrei să ajuți chiar și pe cine nu poate fi ajutat, sau ești un șmecher care crede că vei primi doar pentru că întinzi mâna, privește mai bine: pe ușă nu e scris ”Caritas”. Nu doar la Centrul de Ocupare a Forței de Muncă, ci peste tot în viața de zi cu zi.

Acum, taci si ascultă, dacă vrei să ajuți pe cineva. Cineva care vrea să fie ajutat, nu un șmecher.

Annunci