Chi son’? (Cine sunt …)

Chi son’? Son un poeta. E cosa faccio? Scrivo. E come vivo? … vivo…

proprio vicino alla luna, all’ultimo piano…

Pentru cei dintre voi care nu cunosc opera, e un citat din aria tenorului din La Boheme a lui Puccini, “Che gelida manina”.

Scrivo sia in italiano che in romeno, perché sono romena e italiana. Ho lasciato la Romania sette anni fa, ma non l’ho mai abbandonata. Italia è la mia casa, ma non mi ci sono omologata.

Non ho mai sentito la fatica di cambiare lingua. A voi pesa essere biondi piuttosto che vegetariani?

Non è una cosa meccanica o forzata. Ho due paesi che amo – e il dolore doppio quando le cose non vanno come dovrebbero andare. I fatti di cronaca non mancano …

Sono nata due volte: nel luglio 1971 e nel dicembre 1989. Mi porto dentro le disgrazie della mia famiglia sotto i comunisti, un’educazione lacunare (ahi, la censura!), le privazioni, le false speranze e gli inganni del dopo ’89, il bisogno di emigrare per sentirsi liberi, cercando giustizia. Confesso un unico battesimo: l’arrivo in Italia, che mi ha dato un’anima nuova e nuove ali, ma non il vento che sostenga il mio volo.

A volte fatico a restare bilingue. Scrivo in una lingua e traduco nell’altra. Non è sempre facile e giusto. Le mie due anime non sono uguali. Quella italiana è gioiosa ed esasperata, quella romena e un’intellettuale ipercritica, negli ultimi sette anni non è cresciuta con lo stesso vigore della sua sorella. Per quello mi sento sempre più italiana, non per tradimento. Certi cibi dell’anima gli ho trovati solo qui, lì invece o adoperato di più il cervello per lavorare. Sarò zoppicante per un bel po’, e questo blog è una stampella.

Scriu atat in limba romana cat si in italiana, pentru ca sunt italianca si romanca. Am plecat din Romania cu sapte ani in urma, dar nu am parasit-o. Italia este casa mea, dar nu o imit in mod mecanic.

Nu mi-a fost greu sa-mi schimb limba. Pentru voi e dificil sa fiti blonzi sau vegetariani?

Nu o modificare mecanica sau fortata. Am doua tari pe care le iubesc – si o durere dubla cand lucrurile nu merg asa cum ar trebui. Cititi ziarele…

M-am nascut de doua ori: in iulie 1971 si in decembrie 1989. Duc cu mine incercarile familiei mele sub regimul comunist, o educatie lacunara (ah, cenzura!), lipsurile, sperantele false si minciunile de dupa ’89, nevoia de a emigra pentru a gasi libertate si justitie. Botez mi-a fost venirea in Italia, care mi-a daruit un suflet nou si aripi noi, dar nu vantul care sa-mi sustina zborul.

Uneori mi-e greu sa raman bilingva. Scriu intr-o limba si traduc in cealalta. Nu tot timpul imi reuseste si nu e nici corect. Cele doua suflete ale mele nu sunt la fel. Cea italiana este vesela dar exasperata, cea romana a ramas o intelectuala hipercritica, nu a crescut in ultimii sapte ani cu aceeasi viteza ca sora ei. De aceea ma simt tot mai italianca, nu din tradare. Anumita hrana pentru suflet am gasit-o numai aici, dincolo in schimb creierul meu a muncit mai mult. Pentru mult timp o sa fiu schioapa. Acest blog este un baston.

7 risposte a “Chi son’? (Cine sunt …)”

  1. Complimenti per il blog! Vorrei approfondire e condividere con lei alcune tematiche affrontate qui, come la polarità integrazione/identità, compreso il problema del bilinguismo. Ha la mia e-mail e il sito web di riferimento. Grazie,
    Horia Corneliu Cicortas

    Mi piace

  2. Ioana ha detto:

    Buna seara,

    Va scriu pentru a va felicita pentru faptul ca reusiti sa tineti aprinsa lumanarea sperantei pentru romanii din Italia. Pana la blogul dumneavoastra am dat numai de povesti urate cu si despre romanii din Italia.
    Eu voi studia incepand cu toamna acestui an timp de un semestru la Universitatea din Bologna, in calitate de student Erasmus. Din pacate sunt singura studenta care pleaca de la ASE Bucuresti catre Bologna. Am cautat pe numeroase forumuri detalii legate de modul de viata din Bologna precum si despre romanii din Italia. Vazut din prisma non-romanilor, Bologna este un oras splendid. Vazut din perspectiva romaneasca, Bologna nu mai este la fel de incantator.
    Rugamintea mea este, daca binevoiti sa ma ajutati, sa caut romani, eventual studenti din Bologna cu care sa schimb informatii. O alta problema stringenta o reprezinta cazarea. Daca ma puteti ajuta cu orice fel de informatii, v-as fi recunoscatoare!

    Toate cele bune,
    Ioana Costea

    Mi piace

  3. antonia1971 ha detto:

    Buna seara!
    Ma surprinde faptul ca romanii nu spun lucruri bune despre Bologna. Sigur, sunt probleme, cum ar fi gasirea unei chirii, ca strain, dar situatia este mult mai buna decat in alte parti ale Italiei, e un oras linistit unde nimeni nu e judecat dupa felul in care se imbraca sau vorbeste… Sigur, eu am adoptat punctul de vedere al unei persoane care a decis sa ramana aici pana la sfarsitul vietii: am invatat limba, legile, obiceiurile, si nu judec ca sa nu fiu judecata. Apoi, am mai multi prieteni italieni si de alte nationalitati decat romani, semn ca am abandonat orice nostalgie sau patriotism de parada.
    Ador orasul asta: de la monumente si biblioteci la – ce stiu eu? spitale de elita; de la veselia studentilor la simpatia barmanilor cand intru sa beau o cafea. E un loc destul de provincial, dar asta nu inseamna ca nu e plin de viata si cu o oferta culturala bogata. Universitatea e cu adevarat buna si asta se simte “in aer.”
    Stiu ca sunt destui studenti romani, dar nu se intalnesc foarte des intre ei. O sa intreb prietenii care urmeaza universitatea daca vor sa va scrie cate ceva.
    In ceea ce priveste cazarea, puteti cauta informatii pe site-ul universitatii, la adresa http://www.unibo.it/Portale/Studenti/servizi/Opportunita_abitative.htm Aici se gasesc si adrese ale unor asociatii sau agentii care se ocupa de contracte pentru studenti. Din cate stiu eu sunt seriosi. S-ar putea sa nu fie usor de gasit un loc, sau o camera, nu atat din cauza nationalitatii, cat din cauza prejudecatii proprietarilor: s-a incetatenit ideea ca studentii Erasmus sunt porniti pe chefuit, cu riscul de a distruge casa. Pe biletele cu oferte pe care proprietarii le lipesc prin oras se poate citi deseori “nu Erasmus”.
    Caut studenti romani si intre timp raman cu placere la dispozitie pentru orice alta informatie.
    Antonia

    Mi piace

  4. manuela ha detto:

    Buna ziua, Antonia!eu iti scriu in speranta ca ma poate cineva ajuta.am o sora de 19 ani care lucreaza in Lecce fara carte de munca.Dupa o lovituta la picior a fost dignosticata cu cancer osos si trebuie transportata in Bologna pana sambata pentru a o vedea medicii de acolo.Problema este ca mama mea a venit din Romania ca stea cu ea in spital si sa o ingrijeasca in Lecce, insa in Bologna nu are unde sta pe timpul noptii.Mentionez ca mama nu stie deloc limba italiana.Te rog, daca stii pe cineva care ar primi-o sa doarma(contra cost)sa mi lasi un nr de tel pe mail sau ceva si eu iau legatura cu tine.Multummesc!Numai bine si sanatate va urez!
    Munuela

    Mi piace

  5. antonia1971 ha detto:

    Buna ziua, Manuela!
    Eu recomand sa cauti o cazare in hotel sau pensiune, nu acasa la privati. Chiar daca nu vorbesc limba romana, iar mama ta nu intelege limba italiana, se pot intelege prin gesturi. Poti cauta un hotel la adresa http://www.ospitedibologna.it/ . IIn josul listei sunt hotelurile mai economice. Nu stiu ce sa iti recomand, pentru ca nu mi-ai spus daca spitalul este Sant’Orsola, Maggiore, Bellaria sau Rizzoli.
    In cazul in care e vorba de Sant’Orsola, se gaseste direct la ei si o lista cu alte case de oaspeti, unde stau de obicei rudele bolnavilor. Tot in aceasta eventualitate, poti incerca la casa de oaspeti ai preotilor dehoniani, Collegio Missionario Studentato per le Missioni Via Sante Vincenzi, 45 – 40138 Bologna – Tel. 051.34.37.54. Acolo locuiesc si studenti romani, deci va puteti intelege usor.
    Multa sanatate surorii tale! Bologna are medici extraodinari, vor face tot posibilul sa o ajute.
    Antonia

    Mi piace

  6. Ana ha detto:

    Buna Antonia. Am dat intamplator peste blogul tau si m-a impresionat mult. Am vrut sa fac ceea ce ai facut tu, sa scriu despre viata in Italia dar momentan nu am rabdare. Eu sunt aici de aproape 2 luni si pot spune ca m-am acomodat partial. Locuiesc cu parintii deci nu este o problema cu chiria. Merg la un curs pentru a invata limba italiana iar de munca nu am gasit inca ceva serios. Mi-ar placea sa corespondam pe e-mail, sa mai schimbam impresii, sa comunicam. Mi se pare ca avem multe in comun. Astept un semn de la tine. Multumesc.

    Mi piace

  7. Viorel Savin ha detto:

    Bună ziua, Antonia! Călcând pe urmele lui Publius Ovidius Naso am dat peste blogul tău şi îmi spun că eşti omul potrivit căruia să-i dau câteva informaţii: sunt scriitor, am iniţiat în Moldova de mijloc, la Bacău, “Grupul de dialog Ovidiu” cu scopul de a determina Ministerul Culturii să desemneze anul 2017 drept ANUL OVIDIU. Motivaţie: În 2017 se împlinesc 2060 de ani de la naşterea sa şi 2000 de ani de la moartea lui la Tomis (Constanţa de azi). Ovidiu şi-a scris “Tristele” şi “Ponnticele” aici, a scris versuri în limba geţilor (a strămoşilor npştri!), a corespondat cu regele odris Cotis etc.! Ni te alături? Dacă îmi răspunzi pe e-mail şi ai determinare, îţi voi detalia; vei afla că putem face lucruri extraordinare împreună! Etc., etc. Aştept!
    Cu încredere,
    Viorel Savin (viorelsavin62@yahoo.ca)

    Mi piace

Rispondi

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...